LACRIMA BASARABIE 1940

1940 IULIE 19 Raportul Rezidentului regal al ţinutului Prut adresat ministrului de Interne refiritor la condiţiile in care au venit refugiatii basarabeni .Astazi 19 iulie s-a permis de către Soviete trecerea primului lot în basarabeni din Moldova,prin punctul Ungheni.Între orele 12 şi 15.30, în urma trecerii, au trecut 320 persoanesi 30 copii. Cu toţii au plecat din Chişinau ieri la orele 20,iar drumul pina la Ungheni l-au făcut pe linia ferata mărită pentru vagoanele ruseşti.
De la aceşti refugiaţi ni se confirmă informaţia că în Tirgul Ungheni, nemincaţi şi nedormiţi aşteaptă să treacă în Moldova 4000 de români.De asemenea, în gara Sipoteni se află de o săptămînă un tren format din 8 vagoane cu români,care aşteaptă zădarnic să li se permită trecerea in ţară.
Vă rugăm călduros şi insistent să faceţi demersurile necesare pentru încetarea calvarului acestora cît mai curînd,îngăduindu-li-se trecerea în ţară.
Printre cei care au trecut astăzi la noi, se află şi 10 evrei originari din Regat. Rugam a lua dipoziţii şi în această privinţă.
Însoţit de Domnul Secretar general al ţinutului m-am deplasat la Ungheni spre a-i primi şi conduce la Iaşi.Încă de dimineaţa am dat dispozitiuni spre ai se servi mîncare rece la Ungheni imediat după trecerea podului , precum şi a li se da asistenţă medicală.
De asemenea, s-a organizat servirea unei mese calde la Cantina Crucii Roşii din gara Iaşi.Li s-a pus la dispoziţie un tren cu baie,penru o parte din ei,iar pentru alţii Baia Comunală, masa servindu-li-se la cantina Municipiului Iasi.
Am dat şi una sută cămăşi pentru a le servi ca lenjerie de schimb. Toţi cei sosiţi au paturi la dispoziţie la Căminurile şi Internatele din Iaşi, care au fost avertizate să-i primească.
REZIDENT REGAL AL ŢINUTULUI PRUT

1940 AUGUST 9.TELEGRAMA COMISARIATULUI.
Pentru asistenţa populaţiei venită din Basarabia şi Bucovina.
Un număr însemnat da intelectuali s-au refugiat din teritoriile evacuate. Capitala ţării nu poate găsi plasament pentru toţi şi nici posibilităţile financiare ale statului nu sînt în măsură a le da asistenţă prea multă vreme.
În acest scop vă rugăm stăruitor a ne comunica cît mai urgent posibil,dacă aveţi posibilitatea în ţinutul DVS., a plasa în functiuni publice sau particulare, un număr dintr intelectualii refugiaţi.Adresez un apel călduros ,Excelenţei Voastre, a ne da tot sprijinul pentru a uşura, cu oclipă mai devreme, suferinţele fraţilor noştri în acelaş timp, a diminua sarcinile prea împovătoare ale Statului.
Şeful Comisariatului General,REZIDENT REGAL.
Ministerul de Interne ,Comisariatului General pentru asistenţa medicală şi socială pentru populaţia venită din Basarabiei şi Bucovinei.

Excelenţei Sale Domnului Rezident Regal al Ţinutului PRUT
MOSCOVA, 21 SEPTEMBRIE 1940
MEMORANDUM

...Cu prvire la o anumită zonă din Lituania de Sud-Est, guvernul sovietic a confirmat totuşi în mod clar în iunie a.c., drepturile Germaniei la aceasta şi şi-a rezervat noile sale propuneri privind teritoriul acesta al Lituaniei pentru un acord special cu guvernul Reichului german.
Acelaşi lucru trebuie spus şi cu privire la chestiunea Basarabiei şi Bucovinei,în legătură cu care guvernul sovietic a avut o consultare cu guvernul Reichului german, în cursul căreia a venit în întîmplarea punctului de vedere exprimat de guvernul german ,reducîndu-şi treptat şi în mod substanţial intenţiile sale cu privire la Bucovina. Tot odată el şi-a exprimat speranţa că guvernul german îi va acorda sprijinul pe viitor, cînd se va pune chestiunea Bucovinei de Sud. Această declaraţie a guvernului sovietic nu a întîmpinat obiecţiuni din partea Germaniei.
Mai mult chiar guvernul sovietic a comunicat deasemenia la 25 iunie a.c., guvernului italian atitudinea sa cu privire la chestiunile referitoare la România şi a fost convins că guvernul Reichului german va fi informat la timp. Subliniind că URSS doreşte să obţină de la România numai ceea ce constituie drepturile ei legitime, guvernul sovietic a declarat în această comunicare: „Cu privire la alte teritorii ale României, URSS ţine seama de interesele Italiei şi Germaniei şi este gata să ajngă la o înţelegere”.


1940, NOIEMBRIE 13. REFERIRE LA ROMÂNIA.

La drept vorbind, în acordul iniţial Germania s-a arătat dezinteresată numai în Basarabia. Cu toate acestea, ea a înţeles şi în acest caz că revizuirea acordului are anumite privinţe avantajoase.
Molotov a menţionat chestiunea fîşiei de teritoriu şi a subliniat că guvernul sovietic nu a primit încă în această chestiune nici un răspuns clar din partea Germaniei. Fuhrerul a răspuns că chiar dacă numai o parte din Bucovina urmează să fie ocupată de Rusia, aceasta înseamnă o concesie considerabilă din partea Germaniei. Potirvit unui acord oral, fostele teritorii austriece urmau să cadă sub influenţa Germaniei. În afară de aceasta, teritoriile aparţinînd de zona rusă au fost menţionate pe nume de ex. Basarabia. Cu toate acestea în acorduri nu a existat nici un cuvînt cu privire la Bucovina. În sfîrşit sfera de influenţă nu a fost definită. Cu toate acestea Molotov a persistat în părerea pe care şi-a exprimat-o mai înainte că revizurile dorite de Rusia sunt lipsite de importanţă.
În privinţa garanţiei dată României de Germania, Italia, Fuhrerul a declarat că această garanţie a fost singura posibilitate de a obţine ca România să cedeze fără luptă Basarabia Rusiei. În afară de aceasta din cauza sondelor ei petrolifere, România prezintă pentru Germania un interes absolut. Însuşi guvernul româna cerut Germaniei să-şi asume protecţia aeriană şi terestră a regiunii petrolifere, întru cît ea se simte ameninţată de atacurile engleze. În legătură cu invadările englejilor la Salonic Fuhrerul a repetat că Germania nu va îngădui o asemenia debarcare, dar el dă asigurarea că la sfîrşitul războiului toţi soldaţii germani vor fi retraşi din România .