Curtea de Justitie a UE : structura, organizarea, functionarea, competenta

Judecatorii si avocatii sunt desemnati de Consiliul UE la propunerea statelor membre. Cite un judecator de la fiecare stat membru. CEJ are 27 judecatori, care aleg 1 presedinte pentru 3 ani, si 8 avocati generali. Judecatorii (6 ani) si avocat general pot fi cetatenii statelor respective care : au calificarea necesara. Avocatii generali ce au rolul de a asista CEJ, sarcina lor este de a prezenta concluzii independente cu privire la cauza de dezbateri care exista. Judecatorii sunt ajutati de un grefier si de un grefier asistent. Pe linga fiecare judecator sau avocat general sunt cite 2 secretari, care ii ajuta in pregatirea dosarelor. Acestia activeaza 3 ani, din rindul persoanelor care intrunesc conditiile: sunt juristi cu bogata experienta; sunt de aceiasi nationalitate ca si judecatorii si avocatii generali.
Activitatea CEJ se face : in plen ; intr-o mare camera(11 judecatori) ; Camere (3-5 judecatori). In plen Curtea judeca : cind exista cererea Parlamentului UE de demitere a ombutsmanului UE ; cind se pronunta asupra sesizarii inaintate de comisie sau de consiliu, privind unele greseli grave sau neindeplinirea Comisarului european a func ; cind se pronunta sesizarii Comisiei sau Consiliului, pentru incalcarea de catre un fost comisar a obligatiei de onestitate si prudenta s.a. Marea camera judeca litigiile in care sunt implicate un stat membru sau o institutie comunitara. Judecata are 2 faze : faza scrisa si faza orala. Apoi au loc deliberarile in camera de consiliu care au caracter secret si la care participa judecatorii din faza orala. Competenta CEJ Are actiunile : 1. Actiunea in anulare – reclamantul contesta legalitatea unui act comunitar, care vine de la o institutie comunitara. 2. Recuzul in carenta – actiune pusa la dispozitia institutiilor comunitare, exceptie CEJ, a statelor membre, a PF si PJ, prin care acestea solicita curtii sa constate abtinerea institutiilor comunitare intr-o problema in care aceasta trebuia sa actioneze.3. Exceptia de ilegalitate, prin care se poate obtine anularea unui act normativ ilegal. 4. Actiunea in constatarea neindeplinirii de catre un stat membru a obligatiilor sale. 5. Recursul in interpretare e actiune pornita la cererea organului de jurisdictie nationala, Curtea revine pentru interpretarea normelor comunitare. 6. Actiunea in daune contra institutiilor comunitare reclamantul urmareste obtinerea de compensatii pentru daunele cauzate de actul comunitar.