După cum rezultă din situaţia patrimonială a firmei „RADCOM S.A.” obiectul activităţii îl constituie producţia de bunuri de larg consum.Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin maşini, utilaje, mijloace de tranport,aparatură de birotică,etc.şi active circulante: stocuri de materii prime şi materiale, obiecte de inventar,producţie în curs de execuţie,semifabricate,produse finite,etc.- toate necesare bunei desfăşurări a procesului de producţie.
Analiza financiară ce urmează a fi efectuată se va stuctura în căteva etape succesive:
1. analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului contabil:
un fond de rulment;
nevoia de fond de rulment;
trezorăria netă
2.analiza marjelor de rentabilitate (solduri intermediare de gestiu
procesul economic:
valoarea adaugată;
rezultatul exploatării;
rezultatul curent;
rezultatul net al exerciţiului.
3.diagnosticul firmei:
rentabilitatea economică şi financiară;
diagnosticul rentabilităţii economice, financiare, de faliment.
Drept surse de date pentru analiza financiară vom folosi următoarele documente:
a. bilanţul contabil al firmei;
b. contul de profit şi pierdere;
c.anexele la bilanţ (situaţia activelor imobilizate în valoare brută şi amortizările înregistrate pentru acestea ).
Deci , analiza financiară ce urmează a fi realizată îşi propune să evidenţize următoarele aspecte:
1.modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt-analiză pe bază de bilanţ contabil
2.stabilirea treptelor de acumulare bănească numerică şi marjele de rentabilitate sau soldurile intermediare de gestiune- analiză pe baza contului de profit şi pierdere.
Bilanţul contabil constituie documentul principal care stă la baza evaluării patrimoniale a întreprinderii, existând trei abordări diferite ale acestuia, şi anume:
1.abordare patrimonială;
2.abordare funanciară;
3.abordare funcţională.
Bilanţul patrimonial este anexat la acest proiect,aratând situaţia patrimonială a firmei la sfârşitul unui exerciţiu financiar.
Pentru acest tip de bilanţ se calculeată un singur indicator :
Activul Net Contabil (ANC)=total activ- total datorii.
Sau
Situaţia netă=total activ-total datorii=capital propriu-subvenţii-provizioane.
Luînd în calcul datele disponibile obţinem următoarele rezultate:
1998:
ANC=559.002-628.517=-69.515 SAU : SN=-69.515-0-0=-69.515.
1999:
ANC=1.822.750-1.792.750=30.000 SAU: SN=30.000-0-0=30.000
Rezultatele obţinute indică o ANC negativă în anul1998 şi una pozitivă în anul 1999.
Acest fapt pune în evidenţă o situaţie prefalimentară în anii precedenţi, situaţie ce a fost depăşită de firmă în exerciţiul încheiat,lucru care atestă o gestiune economică sănătoasă care a reuşit să acopere pierderea din anii precedenţi şi de a obţine un profit de 145.295.000lei care poate fi investit în vederea maximizării profiturilor viitoare.
BILANŢUL FINANCIAR:
NEVOI: 1998: 1999:
1.Nevoi permanente:
Active imobilizate (>1an):
Imobilizări corporale 1738 956
Imobilizări necorporale 16653 221222
Imobilizări financiare 0 0
2.Nevoi temporare:
Active circulante (<1an):Stocuri 82006 1286578 Creanţe 454825 276621 Titluri de plasament 100 28951 Disponibilităţi 3678 8422TOTAL ACTIV: 559002 1822750 RESURSE PROPRII:1.Resurse permanente: 1998: 1999:capital social 1000 25000 rezerve 0 5000profitul nerepartizat -70515 0 provizioane pentru riscuri şi chelt (.1an) 0 0datorii financiare (.1an)2.Resurse temporare:furnizori 157479 517483 datorii către salariaţi 300000 1100267 datorii către bugetul de stat 171038 175000datorii bancare (<1an) 0 0TOTAL PASIV: 559002 1822750.Pe baza bilanţului financiar se analizează lichiditatea-exigibilitatea >1an a firmei.
În continuare se calculează următorii indicatori:
FOND DE RULMENT(FR)=capital permanent-nevoi permanente
SAU
FR=nevoi temporare(activ circulant net<1an)-datorii pe termen scurt;1998:Capital permanent= 1000-25146-45369=-69.515; nevoi permanente=18.391;FR=-69515-18391=-87.906;FR=540611-628517=-87.906.1999:FR=30000-222178=-192.178;FR=1600572-1792750=-192.178.FR la sfârşitul a douâ exerciţii consecutive are valori negative, respectiv –87.906 şi –192.178. Aceste valori arată o situaţie de dezechilibru financiar datorată absorbţiei unei pârţi din resursele temporare pentru finanţarea activelor imobilizate contrar principiului financiar conform câruia nevoilor permanente trebuie să li se aloce resurse permanente.FR PROPRIU=capital propriu-imobilizări nete;Anul 1998:FRP =-69515-18391=-87.906;Anul 1999;FRP=30000-222178=-192.178;FRP are ,de asemenea, valori negative pentru ambele exerciţii financiare, fapt care relevă o insuficienţă de capitaluri proprii în raport cu imobilizările nete.FR STRĂIN=FR NET-FRP.1998: FRS=-69515+69515=01999: FRS=-192178+192178=0.FRS=0,fapt care arată că firma „RADCOM”S.A. nu are datorii pe termen lung, fapt,care-i pote asigura un echilibru pe termen lung.Nevoia de FR=nevoi temporare – resurse temporare.1998: NFR=(540611-2416-1264-100)- 628517=-91.686;1999: NFR=(1600572-1782-223-6417-28951)- 1792750=-229.551;NFR(1998)=-91.686 şi NFR(1999)=-229.551,ambele având valori negative, semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu necesităţile existente,rezultat ce poate fi apreciat ca unul pozitiv dacă este datorat accelerării vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante sau a angajării unităţii a unor datorii pe termen scurt cu scadenţe mai mari.TREZORĂRIA NETĂ=FR NET-NFR.1998: TN=-87906+91686=+3.7801999: TN=-192178+229551=+37.373TN ia valori pozitive în ambele exerciţii,fiind rezultatul desfăşurării de către firma analizată a unei activităţi eficiente prezentând un excedent de trezorărie care se află în casieria unităţii şi conturile bancare sub forma de disponibilităţi.În acest caz firma dispune de o autonomie pe termen scurt.FR NET= NFR+TN.1998: FRN=-91686+3780=-87.906;1999: FRN=-229551+37373=-192.178; Din aceasta ultima relaţie rezultă că principala componentă a echilibrului financiar a unităţii o reprezintă Nevoia de Fond de Rulment a cărui valoare depinde de Cifra de Afaceri a firmei, astfel putând fi previzionată politica financiară de către conducerii firmei. Bilanţul funcţional:Nevoia de Fond de Rulment Total= Nevoia de FR de Exploatare+Nevoia de FR în Afara Exploatării.NFR de Expl.= nevoi ciclice de expl.- alocări ciclice de expl.;NFR în Afara Expl.=nevoi ciclice în afara expl.- resurse ciclice în afara expl.;Trezorăria Netă= FR net Global- NFRT;FRNG=AIE+AIAE-PPR-Datorii >1an;
1998:
NFRE=(71647+411175)-(157479)=482822-157479=325.343
NFRAE= 37738-471038=-433.300
NFRT=325343+(-433300)=-107.957;
FRNG=(2345+19700)- 3656=18.389;
TN=18389-(-107957)=126.346;
NFRE=325.343>0, există un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare.Un asemenea rezultat se poate aprecia ca fiind normal atâta vreme cât acesta este rezultatul unei politici de investiţie privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.
NFRAE=-433.300<0, există un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante;NFRT=-107.957<0, se apreciază prin prisma componentelor sale ca fiind o situaţie negativă generată de absorbţia unei părţi din resurse pentru finanţarea activelor imobilizate;TN=126.346>0, rezultă că FRNG acoperă nevoile existente, există un echilibru financiar.
1999:
NFRE=(144412+210913)-(517483)=-162.158;
NFRAE=65708-1275267=-1.209.559;
NFRT=-162158+(-1209559)=-1.371.717;
FRNG=(2345+227352)-7519=222.178;
TN=222178-(-1371717)=1.593.895;
NFRE=-162.158<0, acest fapt semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare.Un asemenea rezultat se apreciază ca unul pozitiv atâta timp cât este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante sau este rezultatul angajării de către firmă a unor datorii pe termen scurt;NFRAE=-1.209.559<0, un surplus de resurse temporare în raport cu necesităţile existente;NFRT=-1.371.717<0- existenţa surplusului de resurse;TN=1.593.895>0, FRNG acopară NFRT, există un echilibru financiar, adică firma analizată desfăşoară o activitate eficientă.
ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE.
În cadrul acestei analize se studiază veniturile şi cheltuielele pe cele trei domenii de activitate: de exploatare; financiară; excepţională, şi soldurile intermediare de gestiune.
Determinarea indicatorilor se face după următoarele relaţii,începând cu cel mai cuprinzător până la cel mai sintetic,astfel:
Marja Comercială(adaosul cimercial)= venituri din vânzări de mărfuri-costul mărfurilor vândute.
1998:
MJ=278143-278559=-416mii lei <0,aceasta valoare arată că există o insuficienţă înactivitatea comercială a unităţii, adică veniturile nu acoperă cheltuialele în ceea ce priveşte vânzarea de mărfuri.1999:MJ=814603-779674=+34.929mii lei >0,-există un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată.
Producţia Exerciţiului = + producţia vândută
+ producţia stocată
+ producţia imobilizată
- variaţia stocurilor.
1998:
PE=537907+67239+106-0=605.252 mii lei >0
1999:
PE=6208051+2931089+500465=9.639.605mii lei >0
Producţia exerciţiului caracterizează activitatea de producţie a unităţii: ceea ce întreprinderea a fabricat şi a vândut, ceea ce ea a fabricat şi a rămas în stoc (producţia stocată),precum şi ceea ce ea a fabricat pentru ea însâşi (producţia imobilizată).Calculele efectuate arată că PE a cresczt de 14,93 ori, dar interpretarea acestui indicator se poate face numai în comparaţie cu rata inflaţiei din aceeaşi perioadă.
Valoarea Adaugată = + marja comercială
+ producţia exerciţiului
- consumul extern
1998:
VA= -416+605252-240830-136384=227.622mii lei >0
1999:
VA=34929+9639605-2924050-5180762=1.569.722mii lei >0
Conform calculelor făcute VA a înregistrat valori pozitive la sfârşitul ambelor exerciţii, lucru care poate insemna creşterea vânzărilor sau aprovizionări mai puţin importante (sau mai puţin scumpe). Se poate calcula rata de variaţie aVA în raport cu exerciţiul precedent:
Rva= ,aceasta reprezintă rata de creştere a întreprinderii.
EBE sau IBE = + valoarea adaugată
+ subvenţii de exploatare
- impozite, taxe
- cheltuieli cu personalul
1998:
EBE= 227622+ 0- 1817- 199498=26.307mii lei >0
1999:
EBE= 1569722+ 0 – 95559- 1013544=460.619 mii lei >0
Valorile pozitive ale EBE arată că firma analizată disoune de resurse financiare necesare menţinerii sale sau creşterii acesteia.Existenţa EBE demonstrează performanţa economică a unităţii, independenţa politicii financiare, a politicii de investiţie şi a celei de devidend.
Rezultatul din exploatare = +EBE
+ reluări asupra provizioanelor
+ alte venituri din exploatare
- IBE
- provizioane calculate
- alte cheltuiali din exploatare.
1998:
RE=26307+0+106-0-3056-7503=15.854 mii lei >0
1999:
RE=460619+0+714-0-5703-197594=258.036mii lei >0
Datele de mai sus arată că „RADCOM S.A.” obţine profit din activitatea de exploatare exprimând rentabilitatea activităţii curente rezultată din deducerea tuturor cheltuialelor din veniturile de exploatare.
Rezultatul Curent = +RE
+ venituri financiare
- pierdere din exploatare
- cheltuieli financiare.
1998:
RC = 15854+647-0-60763=-44.262 mii lei <01999:RC = 258036+10818-0-123559=+145.295mii lei >0
RC din anul 1998 ia valori negative cu toate că firma a obţinut profit din activitatea de exploatare, fapt care arată ,prin analiza contului de profit, că unitatea a înregistrat pierderi în activitatea financiară.
RC în anul 1999 înregistrează o valoare pozitivă,dar totuşi are o valoare mai mică decât RE lucru datorat faptului că firma şi în acest exerciţiu înregistrează pierdere din activitatea sa financiară,pierdere datorată în special cheltuielelor privind sconturile acordate.
Rezultatul Net = +RC
+ venituri excepţionale
- cheltuieli excepţionale.
1998:
RN = -44262+0-1107=-45.369 mii lei <01999:RN = 145295+0-0= 145.295 mii lei >0
RN în 1998 înregistrează o valoare negativă, chiar mai mare decât RE şi RC datorită unor cheltuieli excepţionale legate de operaţiile de gestiune, de capital, precum şi cheltuielele excepţionale privind amortizările şi provizioanele.
RN în exerciţiul financiar 1999 ia valori pozitive,RN=RC, adică unitatea n-a avut venituri sau cheltuieli excepţionale.
Creşterea valorii RN de la un exerciţiu la altul demonstreză faptul că unutatea s-a redresat din punct de vedere economic.
CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE:
Reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a unei întreprinderila sfârşitul unui exerciţiu financiar destinată să remunereze capitalurile proprii prin devidende şi investiţii de menţinere şi înlocuire, precum şi cele noi (de dezvoltare).
CAF se poate calcula prin două metode:
metode deductivă;
metoda adiţională;
Aceste metode sunt puse în evidenţă prin structura contului de profit şi pierdere.
METODA DEDUCTIVĂ:
CAF se calculeză ca o diferenţă între venituri incasabile şi cheltuieli plătibile, ca punct de plecare se ia EBE .
CAF = (ven. incasabile- ven. din cesiuni)- chelt. Plătibile;
CAF = EBE + (alte ven. Incasabile(exclusiv cele din cesiuni)-alte chelt. Plătibile);
1998: 1999:
CAF = +EBE 26307 460619
+alte ven din exploatare 106 714
-alte chelt. din exploatare 7503 197594
+ ven. Financiare (a) 647 10818
- chelt. financiare (b) 60763 123599
+ven. Excepţionale (c) 0 0
- chelt. excepţionale (d). 1107 0
a=fărăreluări asupra provizioanelor;
b= fără amortizări şi provizioane calculate;
c= fără ven. Din cesiunea elementelor de activ;
fără catele părţi din subvenţii virate asupra rezultatului;
fără reluări asupra provizioanelor excepţionale;
d= fără valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate;
fără amortizări şi provizioane calculate;
Făcând calculele corespunzătoare luând în calcul datele prezentate mai sus rezultă următoarele :
CAF în 1998 este –42.313 mii lei <0 ,reiese că întreprinderea analizată înregistrează plăţi mai mari decât incasări şi a obţinut pierdere în acest an . Firma nu dispune de mijloace financiare necesare activităţii de menţinere a potenţialului productiv şi nici pentru activitatea de expansiune- efectuarea de investiţii.Rezultă că în exerciţiul următor întreprinderea va fi nevoită să contacteze credite , acţiune care va duce inevitabil la creşterea cheltuielelor financiare a unităţii. CAF în 1999 este egal cu 150.998 mii lei >0, unutatea dată dispune de un flux net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar, adică fluxul dintre încasări şi plăţi care rezultă din prezentarea contului de profit şi pierdere în termeni de trezorărie.Firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de expansiune după reperizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea întreprinderii.
METODA ADIŢIONALĂ:
CAF se determină pornind de la rezultatul net al exerciţiului la care se adaugă cheltuielele calculate şi se scad veniturile calculate.
CAF = + rezultatul net al exerciţiului
+ valoarea netă a activelor cedate
- ven. din cedarea de active
+ chelt. calculate (provizioane, cote părţi din subvrnţiile virate)
CAF = +(-45.369) CAF = +145.295
+ 0 -1998 +0 -1999
- 0 - 0
+3056 + 5703
-42.313 150.998
Se observă că valorile obţinute prin metoda adiţională coincid cu cele obţinute prin metoda deductivă,deci înterpretările acestor valori sunt similare. Pentru o analiză mai detaliată se consultă contul de profit, analizânduse sumele din fiecare cont în parte pentru a elucida cauzele care au dus la astfel de rezultate.
ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA TABLOULUI DE FINANŢARE:
Tabloul de finanţare permite descrierea egalităţii dintre fluxurile de utilizări şi fluxurile de resurse pe o perioadă de gestiune, din care cauză se mai numeşte şi tobloul utilizărilor şi resurselor.
Pe baza bilanţului patrimonial disponibil se obţine următorul tablou de finanţare:
Tabloul de Finanţare pentru „RADCOM S.A.” :
UTILIZĂRI U SUMA RESURSE R SUMA
1.UTL:
creşteri de active imobilizate
diminuăti de capital permanent
2.UTS:
creşteri de capital circulant
dimin. Ale datoriilor pe termen scurt
209490
0
1059961
0
1.RTL:
creşteri de capital permanent
diminuăti ale imobilizărilor
2.RTS:
creşterea datoriilor pe termen scurt.
diminuări ale activelor circul.
99515
5703
1164233
0
TOTAL UTILIZĂRI 1269451 TOTAL RESURSE 1269451
Pe baza tabloului de finanţare prezentat anterior se pot scrie următoarele relaţii de echilibru:
Total Utilizări = Total Resurse;
Utilizări = utilizări pe termen scurt (UTS) + utilizări pe termen lung (UTL);
Resurse = resurse pe termen scurt (RTS) + resurse pe termen lung (RTL);
UTS + UTL = RTS + RTL;
UTS –RTS = RTL –UTL;
Pe baza datelor obţinute în tabloul de finanţare se calculează următorii indicatori:
1.Variaţia FR = resurse stabile - utilizări stabile.
VFR = (5703+99515) – 209490= -104.272mii lei <02.Variaţia NFRT =VFRE + VFRAEVNFRE = utilizări de exploatare – resurse de exploatare;VFRAE = utilizări în afara exploatării – resurse în afara exploatării;VFRE = (144412+210913-71647-411175)-(517483-157479)=-127497-360004 VFRT = -487.501 VFRAE = (65708-37738)- (1275267-471038) = 27970- 804229 = -776.259VNFRT = -487501 + (-776259) = -1.263.760 mii lei <03.Variaţia Trezorăriei Nete = VFR-VNFRT =VFR – (VFRE+VFRAE)VTN = -104272-(-1263760) = -104272-(-487501-776259) =1.159.488 mii lei >0;
Din relaţiile prezentate mai sus se deduce următoarea ecuaţie fundamentală pentru determinarea fondului de rulment :
VFR = VNFRT + VTN = VFRE + VFRAE + VTN.
VFR = -1263760+1159488 = -104.272 mii lei <0Din calculele prezentate anterior rezultă că întreprinderea a înregistrat o scădere a FR ,lucru care se datorează faptului că: RTL
ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ PATRIMONIALĂ
Analiza ratelor de structură privind activul bilanţului:
Pe baza acestor rate se reflectă ,în principal, aspectele privind patrimoniul economic al unităţii, natura activităţii acesteia şi mai puţin aspecte de structură financiară.
1. Rata activelor imobilizate (%) = activ imobilizat/ total activ
1998: 1999:
Rai = 18391/559002 = 3,3% Rai = 222178/1822750 = 12,2%
Rezultă că imobilizările au crescut cu 8,9%, adică unitatea a efectuat operaţii de investiţii în mijloace fixe.
2. Rata imobilitărilor corporale (%) =imobilizări corporale/total activ.
1998: 1999:
Ric = 16653/559002 = 3% Ric = 221222/1822750 = 12,1%
Deci, din rezultatelor obţinute reiese că întreprinderea dată este una de producţie ,ea înregistrând creşterea, în special, a imobilizărilor corporale.
3. Rata imobilizărilor financiare (%) =imobilizări financiare/total activ.
1998: 1999:
Rif =0/559002 = 0% Rif = 0/1822750 =0%
Unitatea analizată nu are imobilizări financiare, adică nu a stabilit legături şi relaţii financiare cu alte unităţi , mai ales în cadrul operaţiunilor de creştere externă.
4.Rata activelor circulante (%) = active circulante/total activ.
1998: 1999:
Rac = 540611/559002 =96,7% Rac =1600572/1822750 =87,8%
Unitatea a înregistrat o uşoară scădere a activelor circulante în exerciţiul 1999.
5. Relaţia de legătură între Rai şi Rac: Rai + Rac = 1
1998: 1999:
3,3/100+96,7/100 = 1; 12,2/100+87,8/100 = 1
6. Rata stocurilor (%) =stocuri/total activ.
1998: 1999:
Rs = 82006/559002 = 14,6%; Rs = 1286578/1822750 = 70,6%;
Acest rezultat indică o creştere a stocurilor în 1999 cu 56%, creştere care se poate datora dezvoltării funcţiei de producţie, adică creşterii productivităţii muncii.
După cum stocurile unei firme au mai multe componente ,în continuare, se calculează Rm, Rpf, Rmf şi Rpc fiind componentele Rs.
7. Rata materialelor,mat. Prime (%) = materii prime/active circulante.
1998: 1999:
Rm = 71647/540611 = 13,3%; Rm = 144412/1600572 =9,0%
8. Rata producţiei finite (%) = producţia finită activ circulante.
1998: 1999:
Rpf =2956/540611 =0,5%; Rpf =590/1600572 =0,04%;
9. Rata mărfurilor (%) = mărfuri/activ circulant.
1998: 1999:
Rmf = 0/540611 = 0%; Rmf = 0/1600572 = 0%;
10. Rata producţiei în curs (%) = producţia în curs de execuţie/active circulante.
1998: 1999:
Rpc = 6748/540611 = 1,3%; Rpc =1136047/1600572 = 80%;
Calculele efectuate arată că ponderea cea mai mare în stocurile unităţii date, la sfârşitul anului 1999 o deţine producţia în curs de execuţie datorită ciclului lung de fabricaţie urmată de volumul de stocuri de materii prime în valoare de doar 9%.
La sfârşitul anului 1998 unitatea dispune de o cantitate mică de active circulante, ponderea cae mai mare fiind deţinută de stocul de materii prime, materiale, materiale consumabile, etc.
11. Rata creanţelor comerciale (%) = creanţe/total actv.
1998: 1999:
Rcc = (411175+37738)/559002 = 80,3%; Rcc = 276621/1822750 = 15,2%;
Întreprinderea în anul 1998 are o Rcc =80,3%- adică unitatea a înregistrat un număr mare de creanţe asupra clienţilor săi datorită faptukui nu îşi vinde mărfurile cu amănuntul ci prin intermediarii altor unităţi.Însă în anul 1999 se înregistrează o ameliorare a acestei situaţii prin îmbunătăţirea relaţiilor directe cu publicul şi potenţialii clienţi, Rcc micşorănduse cu 65,1%.
12. Rata disponibilităţilor şi plasamentelor (%):
(disponibilităţi + plasamente )/total activ.
1998: 1999:
Rdp=(2416+1264+100)/559002=0,7%; Rdp=(6417+223+1782+28951)/1822750=2,1%;
ANALIZA RATELOR DE SRUCTURĂ PENTRU PASIVUL BILANŢULUI
Ratele de structură ale pasivului bilanţului permit aprecierea politicii financiare a firmei şi pun în evidenţă aspecte privind stabilitatea şi autonomia acesteia.
Rata stabilităţii financiare (%) = capital permanent/total pasiv.
Sau
Rata stabilităţii financiare (%) = 1-datorii pe termen scurt/total pasiv.
1998: 1999:
Rsf = -69515/559002 =-12,4% Rsf =30000/1822750 = 1,6%;
Rsf = 1-628517/559002 =-12,4%; Rsf= 1-1792750/1822750=1,6%;
Valorile calculate arată o pondere foarte mică a capitalurilor permanente în totalul pasivuliu,dar totuşi firma are o autonomie pe termen lung în ceea ce priveşte creditele bancare pe o perioadă mai mare de un an.
Rata autonomiei financiare globale (%) = cap. Propriu/total pasiv.
1998: 1999:
Rafg = -69515/559002 =-12,4% Rafg =30000/1822750 = 1,6%
Întreprinderea analizată are o satuaţie proastă în ceea ce priveşte autonomia sa financiară, deoarece se recomandă ca Rafg>=3%.
Rata autonoiei financiare la termae (%) =cap. Propriu/cap. Permanent.
1998: 1999:
Raft =-69515/(-69515) =1; Raft =30000/30000 =1;
În cazul firmei analizate capitalul propriu = capital permanent ,adică unitatea nu are datorii pe termen lung sau n-a putut să obţină credite de la băncile comerciale datorită situaţiei în care se află.
Rata îndatorării (%) =datorii pe termen lung/capital permanent.
sau pentru a vedea efectele directe ale politicii financiare duse de conducerea unităţii:
Rata indatorării (%) =datorii pe termen lung/capital permanent.
1998: 1999:
Rî =0/(-69515) = 0% ; Rî =0/30000 = 0%;
Rî =0/(-69515) = 0%; Rî = 0/30000 = 0%;
Rezultatele obţinutedemonstrează, încă o dată, că firma anlizată nu are obligaţii financiare pe termen lung faţă de alte persoane juridice.
DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII :
Rentabilitaea reperzintă o dimensiune importantă a unui bilanţ diagnostic financiar.Sub aspect economic profitul firmei este generat de rentabilitatea tuturor investiţiilor efectuate.
Diagnosticul se realizează prin intermediul a două categorii de rate:
1. rata rentabilităţii economice - care măsoară eficienţa mijloacelor economice şi financiare alocate de întreprindere.
2. rata rentabilităţii financiare - care măsoară randamentul capitalurilor proprii, respectiv a plasamentelor financiare pe care acţionarii le-au efectuat atunci când au cumpărat acţiunile întreprinderii în cauză.
RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICĂ :
1.1. Rata economică netă (%) = profit de exploatare/capitaluri investite.
Cap. Investite = active fixe + disponibilităţi + NFR.
1998:
cap. Investit =22047 + 2416+ 1264 + 100+(-91686) =-65.859 mii lei <0Ren = 15854/(-65859) = -24,1%;1999:cap. Investit =229697+6417+223+1782+28951+(-229551) =37.519 mii lei >0
Ren = 258036/37519 = 687,8%;
1.2. Rata economică brută (%) = EBE/cap. Investite.
1998:
Reb = 26307/(-65859) = -40,1%;
1999:
Reb = 406619/37519 =1083,8 %;
Calculele făcute arată că în 1998 firma nu era una rentabilă din punct de vedere economic, pe când în 1999 aceasta a înregistrat niveluri de rentabilitate foarte mari prin efectuarea de investiţii profitabile.
2.1.Rata rentabilităţii financiare (%) =profit net/capital propriu.
1998:
Rf =-45369/(-69515) =65,3%;
1999:
Rf = 145295/30000 = 484,3%;
Conform rezultatelor de mai sus rezultă că întreprinderea a înregistrat un nivel de rentabilitate destul de mare în ceea ce priveşte plasamentele financiare pe care acţionarii le-au efectuat în momentul cumpărării de acţiuni .
Ratele de rentabilitate se pot descompune în 2-3rate,de exemplu :
# R ec. = Rde structură* Rde rotaţie a cap. permanent.
Rec = EBE/cap. Investit =(EBE/CA)*(CA/cap. Investit).
EBE/CA – este un factor cantitativ care exprimă o marjă de acumulare;
CA/cap. Investit – este un factor calitativ care exprimă eficienţa folosirii capitalurilor în activitatea de investiţie;
1998:
Rec = (26307/816050)*(816050/(-65589)) =0,032*(-12,44)*100 = -40,1%
1999:
Rec = (406619/7022654)*(7022654/37519) = 0,0579*187,176*100 = 1083,8%;
Calculele rezultate arată că:
În anul 1998 - firma a gestionat neeficient capitalurile sale în activitatea de investiţie şi a avut a marjă foarte mică de acumulare , respectiv capitalirile consumate;
In anul 1999- unitatea a folosit la o eficienţă maximă capitalurile sale în ceea ce priveşte activitatea de investiţie , având totuşi o marjă mică de acumulare.
#Rec = (EBE/Valoarea adaugată)*(Val.adaug./Active fixe)*(Active fixe/Cap. Investite).
EBE/Valaorea adaugată – rata marjei asupra valorii adaugate;
Valoarea adaugată/Active fixe – productivitatea activelor fixe;
Active fixe/Capitaluri investite – coeficientul de investiţii strategice;
1998:
Rec=(26307/227622)*(227622/22047)*(22047/(-65589))= =0,116*10,324*(-0,336)*100
Rec = -40,1%;
1999:
Rec=(406619/1569722)*(1569722/229697)*(229697/37519)= =0,259*6,834*6,122*100
Rec = 1083,8%;
Conform calculelor făcute se pot trage următoarele concluzii :
1998: problema unităţii o constituie ineficienţa acţiunilor sale în activitatea de investiţie,după cum confirmă şi rezultatul obţinut anterior.În acelaşi timp firma a înregistrat o productivitate a activelor sale fixe;
1999: creşterea accentuată a rentabilităţii se datorează , în special, unor investiţii profitabile pe când productivitatea activelor fixe ale firmei a scăzut cu 3,5% faţă de valoarea din anul precedent.
#Rfin(%) = Profit net/Cap.propriu = (Profit net/CA)*(CA/Capital propriu).
Profit net/CA = rata marjei nete;
CA/Capital propriu = rotaţia capitalului propriu prin cifra de afaceri;
1998:
Rfin = ((-45369)/816050)*(816050/(-69515)) = -0,0556*(-11,74)*100 = 65,3%;
1999:
Rfin = (145295/7022654)*(7022654/30000) = 0,0207*234,0885*100 = 484,3% ;
Rezultatele obţinute pot fi înterpretate astfel:
1998: - se înregistrează valori negative ale marjei nete şi rotaţiei capitalului propriu,acesta din urmă având o valoare foarte mică datorită randamentului scăzut al capitalului.
1999: - există o rată foarte mică a marjei nete ,chiar mai mică decât cea din 1998, pe când rotaţia capitalurilor propriu prin CA înregistrază o valoare foarte mare.
# Rfin (%) = Profit net/Cap Propriu = (Profit net/CA)*(CA/Cap Investite)*(cap inv./cap pr).
Profit net/CA - rata marjei nete;
CA/Capitaluri investite – rotaţia capitalurilor investite;
Cap. Investite/Cap. Proprii – exprimă sructura capitalului;
1998:
Rfin=((-45369)/816050)*(816050/(-65589))*((-65589)/(-69515))= -0,055*(-12,44)*0,943*
Rfin = 65,3%;
1999:
Rfin=(145295/7022654)*(7022654/37519)*(37519/30000)= 0,0207*187,18*1,251*100
Rfin = 484,3%;
Analizănd rezultatele de mai sus se afirmă concluziile trase mai sus, şi anume:
1998: - problema firmei constă în efectuarea unor investiţii ineficiente cu atât mai mult cu cât valoarea capitalurilor investite este aproape egală cu cea a capitalurilor proprii.
1999: - creşterea rentabilităţii se datorează unor investiţii profitabile; valoarea capitalurilor investite a crescut şi chiar a depăşit-o pe cea a capitalurilor proprii.
În concluzie, se poate spune că firma „RADCOM S.A.” în 1998 a avut o situaţie prefalimentară înregistrând aproape toţi indicatorii în valoare negativă.Totuşi, în exerciţiul financiar 1999 unitatea s-a redresat din punct de vedere economic şi financiar înregistrând rezultate ,se poate spune, excepţionale în diagnosticarea rentabilităţii sale, luând în calcul situaţia din exerciţiul anterior.
0 коммент.:
Отправить комментарий