Descoperirea Americii de Cristofor Columb

In secolul al XV-lea in plina “Epoca a Renasterii”, tarile din Europa apuseana cautau un drum mai sigur si mai scurt spre India, tara de vis pentru europeni, plina de aur si mirodenii.
Deoarece cultura intrase in randul maselor si majoritatea populatiei era convinsa ca pamantul este rotund, contrar conceptelor religioase care sustineau ca pamantul este plat, s-au gandit sa ajunga in India margand spre apus, traversand Oceanul Atlantic.
Principalele tari interesate de acest drum maritim erau Spania si Portugalia, tari cu experienta in navigatia maritima. Cristofor Columb, originar din Genova (Italia), a fost primul navigator care s-a gandit la acest drum spre India prin apus.
Desi era de conditie sociala modesta, tesator si negustor- ocupatii mostenite de la parinti, era un om instruit cu bogate cunostinte in domeniile matematicii, geografiei, astronomiei, navigatiei si cunostea si limbile portugheza si spaniola. Visul lui Cristofor Columb de a naviga si a face noi descoperiri l-au facut sa plece din Italia si sa mearga in Portugalia si Spania pentru a-si oferi serviciile in domeniul navigatiei.
Intai a mers in Portugalia, unde a fost refuzat, deoarece portughezii nu aveau incredere in capacitatile lui de navigator. A trait noua ani in Portugalia, unde s-a casatorit si a avut un fiu. Cat a stat in Portugalia a facut cateva calatorii in Oc. Atlantic pana in insulele Madeire si Porto Santo. Dar vazand ca portughezii tot nu au incredere in el, a plecat in Spania.
Imprejurarile politice din acea vreme, Spania era slabita din punct de vedere economic dupa o serie de razboaie, i-au facut pe spanioli sa accepte oferta lui Cristofor Columb cu gandul la o imbagatire rapida pe seama aurului si mirodeniilor din India.
Regele Spaniei Ferdinand de Aragon ii pune la dispozitie trei corabii pentru a traversa Atlanticul: Santa Maria, Nina si Pinta. Echipajul celor trei corabii era compus din 90 de marinari: 40 marinari pe Santa Maria si cate 25 marinari pe celalate doua corabii.
A plecat din Spania la 3 august 1492 din orasul Palos. Dupa un popas in insulele Canare, cele 3 corabii pornesc spre apus, traverseaza Marea Sargaselor. In ziua de 12 octombrie vad pamant pentru prima data. Cristofor Columb cu ofiteri si marinari inarmati coboara intr-o barca si merg spre tarm, unde ii asteptau bastinasii. Acestia erau primitivi: nu cunosteau fierul, sulitele lor erau din lemn cu varf de piatra sau os. Aveau trupul vopsit in rosu, gri sau alb, de aceea marinarii i-au numit piele rosii. Deoarece Cristofor Columb era convins ca a ajuns in India, in “jurnalul de bord”, i-a numit indieni, nume ramas pana in zilele noastre. Tarmul descoperit era al unei insule pe care Cristofor Columb a numit-o San Salvador. Spaniolii au ramas surprinsi de vegetatia bogata, de pasarile (papagali), fructele si copacii, pe care nu le mai vazusera in Europa. Descopera insulele Bahamas, Haiti si Cuba. Locuitorii insulelor erau prietenosi, au descoperit plante comestibile care nu existau in Europa: porumbul, cartoful, rosiile si tutunul. De asemenea au gasit bumbac si putin aur, pe care il obtineau de la bastinasi in schimbul unor obiecte ieftine din sticla colorata. Cristofor Columb a luat in stapinire toate aceste tinuturi descoperite, in numele regelui Spaniei, si a intemeiat prima colonie in insulele Haiti, (numita de el Espaňola), formata din 39 marinari de pe vasul Santa Maria care a esuat. Au construit o fortareata numita Navidad.
La 4 ianuarie 1493 au plecat din Navidad spre Spania si au ajuns in portul Palos la 15 martie 1943. Aceasta a fost prima expeditie a lui Crostofor Columb. Ajuns in Spania, acesta este primit cu onoruri de rege si numit vicerege al noilor pamanturilor descoperite.
Dar aceste descoperiri trebuiau sa fie expeditii de jaf si cuceriri pentru a imbogatii Spania. Bastinasiii trebuiau facuti sclavi care sa munceasca pentru Spania. Pentru aceasta C. Columb va mai face inca trei expeditii.
A doua expeditie a pornit din portul Cadiz la 25 septembrie 1493. La 3 noiembrie 1493 descopera insulele Dominica, Maria Galante, Guadelupe, Mont Serrat, Antigua, Sf. Martin, Virgine si Puerto Rico. In Haiti nu mai intalnesc decat urmele vechii asezari de la Navidad, spaniolii fiind ucisi de bastinasi. Construieste o noua colonie numita Isabella.
A treia expeditie porneste la 30 mai 1498 din Lucar de Barrameda si descopera insulele Trinidada si tarmurile estice ale Americii de Sud (Columbia).
A patra expeditiepornita in 1502 descopera si cerceteaza tarmurile estice ale Americii Centrale istmice si Insula Jamaica.
Dar conceptiile lui geografice au ramas neschimbate, nici dupa a IV-a expeditie nu si-a dat seama ca a descoperit noi pamanturi. Deoarece nu a adus in Spania bogatii (aur, argint si mirodenii) a fost umilit si uitat, murind sarac la 20 mai 1506.
Cu toate ca a fost primul descoperitor al Lumii Noi (continentele Americii), el a fost convins ca a descoperit India si China.



Bibliografie: Pe urmele marilor exploratori,
De Ioan Popovici;