FLOAREA la gimnosperme şi angiosperme

Organul cel mai evoluat din regnul plantelor este floarea care a apărut prima oare la conifere [i apoi a evoluat la angiosperme.

Floarea la angiosperme are originea în mugurii florali mixte ai tulpinii. Ele se dezvoltă la subsuara frunzelor modificate numite broctee.

Funcţiile florii sunt:

-                      organ unde se formează celulele reproducătoare

-                      este sediul fecundării, formării fructului

În funcţie de organizare, florile sunt de mai multe tipuri:

         - unirexuate (când organele de reproducere sunt separate)

-                      hermafrodite (majoritatea florilor): au ambele tipuri de                                        organe reproducătoare

-                      androceu (masculin)

-                      gineceu (feminin)

Cele unisexuate sunt:

-                      monoice: organele de reproducere sunt separate, dar pe acela[i individ

-                      dioice: organele de reproducere sunt pe indivizi diferi]i

Androceul: totalitatea staminelor dintr-o floare formează

                 androceul care constituie partea bărbătească

                 Dacă concreşterea staminelor are loc numai

               la nivelul filamentelor, androceul poate fi:

                   - monodelf

         - diadelf

                  - triadelf

                   - pentadelf

                   - polidelf

Poziţia staminelor pe receptacul:

                   - spirociclic – ca la majoritatea magnolialelor

        - ciclic  -  pe un singur verticel (androceu hoplostimon)

                                - pe două verticele (androceu diplostemon)

                                - pe mai multe verticele (androceu polistemon)

În funcţie de numărul staminelor din care este format androceul, florile pot fi: - monandre

                                            - diandre

                                            - triandre

Gineceul: apare pentru prima dată la angiosperme îi reprezintă parte femeiască din floare. Este format din unul sau mai multe microsporople (carpele) care ocupă extremitatea axului floral.

Gineceul prezintă trei părţi: - ovarul

                                                             - stilul

                                                             - stigmatul

Gineceul poate fi:  - monocarpelar

                                           - bicarpelar

                                           - tricarpelar

                                           - tatracarpelar

                                           - pentacarpelar

                                           - policarpelar

Poziţia carpelelor pe receptacul poate fi:

                                           - ciclică

                                           - sporiciclică (Magnoliaceae)

După raportul dintre carpele, gineceul poate fi:

-                      cu carpele libere numit apocarp

-                      cu capete unite numit sincarp sau cenocarp

Componentele florii sunt:  - peduncul

  - receptacul

  - înveliş floral

  - caliciu

  - corolă

  - androceu

  - gineceu

Pedunculul – este un internod care se termină cu axul    florii sau receptacul. Când florile sunt grupate în inflorescenţe acesta poartă numele de pedice, iar când lipse[te, florile se numesc sesile.

Receptaculul – este un vârf vegetativ pe care sunt înşirate componentele florii.

Receptaculul poate avea diferite forme:

o                                    cilindric (mic[unele)

o                                    conic (piciorul-coco[ului)

o                                    disciform (fragă)

o                                    în formă de butelie (ghiocel)

o                                    în formă de cupă (speciile de mice[)

Caliciul – este învelişul extern al periantului alcătuit din

                mai multe sepale.

După culoarea lor, caliciul poate fi:

- foliaceu – când sepalele sunt verzi

- petaloid – când sepalele sunt colorate

După raportul de concreştere dintre sepale, caliciul este:

                   - caliciu dialisepal

                   - caliciu gamosepal - caliciul gamosepal actinomorf

                                                      - caliciul tubulos

                                                      - caliciul infudibuliform

                                                      - caliciul combanulat

                                                      - caliciul urceolat

                                                      - caliciul globulos

Corola – este cel de-al doilea înveliş al periantului alcătuit

             din petale.

După raportul de concreştere dintre petale, corola poate fi:

                   - corolă gamopitală

                   - corolă dialipetală

După  simetrie, corola poate fi:

                   - actinorfă

                   - zigomorfă

                   - asimetrică

În final se poate spune că floarea este un organ de reproducere în care are loc procesul biologic, ce duce, în final, la formarea noului germen de înmulţire – sămânţa – protejată de fruct.